dar oare când greşeşte învaţă ?

Te-a marcat într-un mod deosebit viaţa persoanei pe care ai iubit-o? Ţi-a greşit cu ceva şi nu ştii cum sa-l ierţi. Iartă. Dragostea este îndelung răbdătoare, iartă totul, suferă totul, nădăjduieşte totul.

Există în oameni mai multe lucruri de admirat decât de dispreţuit. Încearcă să vezi partea bună a lucrurilor. Ştii ce înseamnă să iubeşte câţiva ani apoi să dai cu piciorul în vânt. E foarte grav şi doare. Sfâşie inima celui care ţi-a fost cel mai apropiat, celui care ţi-ai plâns necazul pentru ceva vreme, cel care a ştiut să-ţi mângâie părul, cel care ştia numai el cel mai bine să te alinte. Acum nu-l mai ai. Eşti în stare să faci tot. Dar nu poţi, apelezi la prieteni dar ei nu te pot ajuta. Trebuia să pui totul de la tine, dar cum?!

Bucură-te că ai putut lăsa în urmă nişte amintiri, dar dacă ceva te doare, vezi că inima ţi-e sfâşiată du-te şi încearcă să-ţi rezolvi problema. Cel care te iubeşte cu adevărat te va înţelege şi pe deasupra te va ierta.

Nu poţi să treci peste acel sentiment care ţi-a marcat viaţa.. nu uita. Eu te sfătuiesc să nu renunţi să-ţi iubeşti persoana pe care o preţuieşti. Nimic nu doare mai mult decât ceea ce nu poţi schimba. Nu poţi uita, din contră te întâmpină unele gânduri, vin altele imposibile de înţeles, de explicat şi simţi că nu faci faţă, vreau să-ţi spun că nu trebuie să laşi să se vadă. Acea persoană care te va vedea va face tot posibilul să te chinuie o vreme şi te va chinui, doar ca să te treacă printr-un test. Alungă îndoiala din viaţa ta, Închide ușa-n urma ei şi fă curat, aveţi valoare amândoi. Nu încerca să joci ping-ping cu persoana iubită, ai să ajungi să dai când în tine când în ea, iar într-un final să realizezi că era dată doar în final.

Învaţă să iubeşti des şi mult; să-i câştigi respectul celui iubit şi afecţiunea sa, să câştigi aprecierea lui, să înduri trădarea, să găseşti ce e mai bun în el; să laşi în urma ta o lume mai bună; să ştii pur şi simplu că cineva a respirat mai uşor doar pentru că tu ai trăit. Asta înseamnă să iubeşti cu adevărat.

Mult succes in dragoste Simona !:*Te iubesc:)

Ce-ai spus ?!

Ne prefacem că nu auzim, că nu vedem şi că nu ne pasă.Ne ascundem după fiecare umbră, tremurăm la fiecare adiere căutăm să ne scriem cel mai frumos capitol al vieţii noastre.Ne împrietenim cu oameni care sunt falşi credem că dacă ne luăm persoane cu egoul mare suntem cineva şi că deţinem controlul.Ne batem cu pumnul în piept, suntem în stare să le băgăm unghiile în vene celor ce ne fac rău. Nu suntem în stare să analizăm o situaţie, ne punem prietenii să ne rezolve problemele sau să ne ia apărarea. Ce-i asta?

Aţi ajuns nişte laşi, nu puteţi trăi fără propria marionetă. Sunteţi gata să faceţi orice pentru societate. Ieşiţi la plimbare daţi din coate în stânga şi în dreapta, nu mai puteţi ţine pasul cu ceilalţi. Toţi vă privesc cu milă, aţi ajuns gunoiul pământului. Nu puteţi face o schimbare. Aveţi nevoie de dragoste, scumpii mei. Fără ea nimic nu se poate face. Nu mai înotaţi prin lume fără vâsle şi fără barcă s-ar putea să te îneci.

Nu mai spune acea frază pe care o consideri inteligibilă:"Ce-ai spus?!". Lasă bucuria să iasă la suprafaţă, să se vadă prin ochii tăi.

Încearcă să fii om, încearcă să recunoşti că îţi este frică de unele probleme, încearcă să fii tu însuţi.

Nu-ţi doresc să ajungi într-o bună zii când eternă întrebare ce te frământă să nu-ţi dea pace. "Oare nepăsarea te va costa?". Bineînţeles şi încă foarte tare. Nepăsarea e o boală fără remediu. Ea nu se joacă cu tine.

Aşadar dragul meu renunţă la "Ce-ai spus?!" şi foloseşte-l pe " am trăit, am auzit, am văzut".

Lacrimi, plâns şi durere

O nouă zi. Una în care ştii că te poţi scula dimineaţa să iei o gură de aer, nu una în care te scoli să vezi cât de rea este lumea. Azi am fost la spital , pe la vreo 3 spitale. Agitaţie multă, fiecare vorbea în legea lui, fiecare îşi cerea dreptul de a comenta. Am putut vedea cu ochii mei ce înseamnă să fii om care suferi, om cu dureri, cu lacrimi în ochii. Să vezi că nimănui nu-i pasă şi că eşti tratat ca pe un gunoi.. te doare.. îţi sfâşie inima.

Am putut vedea doctori ce nu puteau da în schimb ceaşca de cafea cu ajutorul unui grav bolnav muribund.

Oameni, doctori ce-ţi închideau uşa cabinetului în faţă, fără milă, sau cu ignoranţa lăsându-te să mori. Doctori ce te trimiteau de la fişier la un cabinet, de la unul la celălalt şi tot aşa. Aşa se procedează în România?! E ceva trist.Foarte trist.

Am putut vedea oameni cu lacrimi în ochii, cu sufletul sfâşiat de durere, plângându-şi necazul la vecinul de pe banca alăturată.

Ce mi-a mai înviorat ziua a fost doctorul care m-a operat pe mine la ochi:).. A fost primul care ma văzut intrând pe uşă spitalului şi tot el a fost primul care mi-a zâmbit. M-a învăţat să fiu tare când intru pe uşa unui spital, să nu las lacrimile să-mi spele faţa, să nu las ca durerea unor oameni să mă afecteze şi pe mine. Te apreciez bunule Doctor.!

Tot azi am putut realiza că în România dacă nu dai bani în stânga şi în dreaptă nu ai ce căuta la un control.

Dragii mei doctori, roata se întoarce şi nu cred că vă veţi dori un sfârşit de viaţă în care persoanele care au fost chinuite de dumneavoastră să vă chinuie şi pe dumneavoastră la fel.

Chiar dacă te crezi superior în societate bunul simţ şi dreptatea îşi au loc şi peste cei nobili şi peste cei fără o haină pe ei sau fără o bucată de pâine.

Respectul se câştigă. Vrei respect, acordă respect.