Părinţii noştri ne-au dat o viaţă, ne-au crescut, noi am ajuns mari, iar acum ne gândim la o oarecare "prietenie". Tu ştii ce-i aia o "prietenie"?! Ştii cât te costă, ştii cât de mult trebuie să scoţi din sufletul tău pentru a întreţine o prietenie?! Nu-ţi trebuie bani, euro, dolari sau mai ştiu eu ce. Îţi trebuie dragoste, blândeţe, bunătate, iubire, afecţiune. Asta îţi trebuie. Dacă nu le deţii, opreşte-te, nu răni persoane care mai târziu să fii şi tu rănit sau afectat. În ziua de astăzi prietenia a ajuns un mod de viaţă. Cine nu are un/o prieten/ă nu poate trăi, nu poate spune că se numeşte om, îndrăgostit sau mai ştiu eu ce.
Deja prietenia a ajuns o notă pe scara vieţii, uneori scoate sunete groase acompaniate cu ţipete, durere, sânge, lovituri, alteori sunete foarte, foarte subţiri acompaniate numai cu vorbe dulci, şoapte sau cuvinte înţelepte. Tu ce-ţi doreşti? Sunete groase sau subţiri??!
Prietenia este un cuvânt greu de scris.. E un cuvânt pe care îl trăim zi de zi pe parcursul vieţii noastre agitate şi căruia i-am pierdut deja tot sensul de “grabă” şi “prioritate”.
Prietenia înseamnă să te dedici cu toată inima, să înfrunţi greutăţile, să înfrunţi viaţa agitată, iar la un moment dat să-ţi pui întrebarea: ce importanţă are "prietenia"?
Te-ai oprit vreodată şi ai văzut ce-i prietenia... şi.. cât de mare eşti??
