Ce-ai spus ?!

Ne prefacem că nu auzim, că nu vedem şi că nu ne pasă.Ne ascundem după fiecare umbră, tremurăm la fiecare adiere căutăm să ne scriem cel mai frumos capitol al vieţii noastre.Ne împrietenim cu oameni care sunt falşi credem că dacă ne luăm persoane cu egoul mare suntem cineva şi că deţinem controlul.Ne batem cu pumnul în piept, suntem în stare să le băgăm unghiile în vene celor ce ne fac rău. Nu suntem în stare să analizăm o situaţie, ne punem prietenii să ne rezolve problemele sau să ne ia apărarea. Ce-i asta?

Aţi ajuns nişte laşi, nu puteţi trăi fără propria marionetă. Sunteţi gata să faceţi orice pentru societate. Ieşiţi la plimbare daţi din coate în stânga şi în dreapta, nu mai puteţi ţine pasul cu ceilalţi. Toţi vă privesc cu milă, aţi ajuns gunoiul pământului. Nu puteţi face o schimbare. Aveţi nevoie de dragoste, scumpii mei. Fără ea nimic nu se poate face. Nu mai înotaţi prin lume fără vâsle şi fără barcă s-ar putea să te îneci.

Nu mai spune acea frază pe care o consideri inteligibilă:"Ce-ai spus?!". Lasă bucuria să iasă la suprafaţă, să se vadă prin ochii tăi.

Încearcă să fii om, încearcă să recunoşti că îţi este frică de unele probleme, încearcă să fii tu însuţi.

Nu-ţi doresc să ajungi într-o bună zii când eternă întrebare ce te frământă să nu-ţi dea pace. "Oare nepăsarea te va costa?". Bineînţeles şi încă foarte tare. Nepăsarea e o boală fără remediu. Ea nu se joacă cu tine.

Aşadar dragul meu renunţă la "Ce-ai spus?!" şi foloseşte-l pe " am trăit, am auzit, am văzut".